Eu sînt o persoană care are o experientă lingvistică, pentru că învăţ limbi de cînd eram copil. Prima limbă pe care am învăţat-o a fost engleza şi nu pot să zic că este limba pe care o prefer mai mult, dar a fost aşa şi gratie limbii engleze am putut să învăţ limba română, pentru că este limba cu care cursul lui Sorin a fost scris. Cînd am văzut exerciţiul două sute şaptesprezece în care profesorul cere să fac o compunere despre impresiile mele la finalul cursului am simţit două lucruri: întristare şi lene. Întristare pentru că nu îmi place să termin lucruri care mi-au plăcut aşa de mult şi lene, pentru că descrierea unui curs aşa de bun este aproape imposibilă.
O chestie care îmi place sînt temele pentru acasă. Asta îi permite studentului să se antreneze şi să fie pregătit pentru şedinţa viitoare. Sorin este desigur priceput şi cursul său a fost făcut pentru a vorbi, a înţelege şi a citi limba română. Acum eu pot să vorbesc cu prietenii mei români şi sunt impresionaţi. Acum un an eu nu puteam să vorbesc nici o frază în română şi acum pot să mă descurc fără nici o problemă.
Limbile mele materne sînt spaniola şi italiana. Multe persoane în ţara mea nu ştiu că limba română este o limba neolatină, dar acei care ştiu că este o soară a limbii spaniole presupun că este şi uşoară şi necomplicată. Eu am învăţat-o şi ştiu că este complicată şi dificilă din cauza cazurilor. În limba mea asta nu există şi este mai uşor să fac o frază cu un dativ sau un genitiv pentru că nu are nevoie de a transforma cunvintele. Sînt aşa de îndrăgostit de limba română, încît nu vreau să o termin, dar ca francezii spun întotdeauna: C’est la vie! Sau româneşte: Aşa e viaţa!
Ceea ce nu mi-a plăcut la curs sînt traducerile. Profesorul Sorin mi-a spus că sînt importante pentru că cînd le fac, trebuie să folosesc tot ce am învăţat înainte. Nu pot să zic că nu sînt de acord, pentru că nu am facut niciodată o traducere cînd învăţam alte limbi, dar pot să zic că chiar dacă nu îmi place, m-a ajutat să îmi îmbunătăţesc limba engleză.
Peru nu este nici o ţară bogată nici o ţară europeană. Criza mondială este acum o afacere foarte importantă şi economia familiei mele şi a fost afectată. Cînd am început, plăteam cinsprezece euro. Bineînţeles este foarte scump pentru mine, pentru că cu această sumă care este 61,83 de Nuevos Soles (valuta Statului Peru) pot să mănînc peste patru sau cinci zile fără probleme. Datorită acestei probleme, puteam să studiez numai o oră pe săptămînă. Acum vreau să merg în România pentru ca să mă antrenez şi să-mi îmbunătăţesc în limba română. În august îi voi cere universităţii mele un schimb în Franţa. Sper că totul va merge bine şi voi putea să studiez în Europa. Dacă se poate, o să merg în România şi o să-l vizitez pe Sorin la Iaşi.
Am scris impresiile mele la finalul cursului, ceea ce vreau să fac în viitorul apropiat şi ce simt referitor la experienţa mea învăţînd limba română. Mulţumiri deosebite profesorului meu la română şi tuturor care m-au sprijinit.
Luis Miguel Rojas Berscia