Tutmonda Pordo de Luis Miguel Rojas Berscia

Como muchos han podido notar, no agregué ninguna entrada en los últimos meses, con el fin de que el blog fuera más explorado y los artículos previos fuesen más leídos. Me he podido dar cuenta que el número de visitas ha incrementado a pesar de mi falta de tiempo y de publicación de artículos constante. Agradezco infinitamente a los lectores de mi blog por seguirlo visitando y apoyando como proyecto libre sin fines de lucro. La presente entrada, empero, no posee ningún afan introductorio a tema nuevo como la mayoría de textos precedentes, sino, por el contrario, armar un plan de artículos que presentaré en el blog a posteriori.

Los próximos artículos serán los siguientes:
-El Piamonte y su "lengüecto", ¿es el piamontés un dialecto?/Ël Piemont e'l so "lenghet", ¿ël piemontèis a l'é un dialèt?(versión bilingüe piemontèis-español)
-La lingua dell'Unificazione Italiana, il toscano ( artículo en italiano sobre la actual lengua oficial en al península itálica)
-La lengua dámata, experiencias en el aprendizaje de una lengua legendaria y extinta
-Alemanisch, was ist das? (versión en alemán de Alemánico, qué es eso?)
-Ik wol mei dy Frysk prate! (Una pequeña muestra de un texto hecho por mí en frisio, lengua germánica del norte de los Países Bajos)
-Aromâna, Meglenita şi istoromâna= Dacoromâna? (Artículo en rumano sobre las diferencias entre las lenguas romances del este de Europa)
-Las lenguas de la España actual
-El Perú, verdadero emporio lingüístico (Espérense...jeje)

Continuando con el supenso, espero seguirlos teniendo en este mundo de lenguas. Un gran abrazo y gracias por sus continuas visitas. Espero sus comentarios!


Luis Miguel Rojas Berscia

In Peru sagen viele Menschen, dass Deutsch ähnlich wie Englisch ist, weil viele Wörter ähnlich wie in Englisch sind oder klingen. Natürlich sind Englisch und Deutsch germanische Sprachen, darum ist der Wortschatz sehr ähnlich. Die gramatischen Regeln sind aber nicht gleich. Wenn man romanische Sprachen spricht, sind die Fälle in der deutschen Grammatik sehr schwierig. In der englischen Sprache wendet man die Fälle nicht so an, wie im Deutschen. Der Akkusativ, Dativ und Genitiv existieren zwar, aber sie sind nicht klar erkennbar, weil es keine Deklinationen mit Kasussignal gibt: Die Wörter sind fast immer wie im Nominativ. Dies sind nur einige Beispiele dafür. Eine umfassende Erklärung nicht so einfach ist. Mit dem nächsten Absazt, werde ich auf dieses Thema näher eingehen.

Hier ein gutes Beispiel: „I want to learn English“.Das ist ein einfacher Satz im Englischen und das die Mehrheit der Leute glauben, dass es im Deutschen gleich ist. Das gleiche Beispiel wird auf Deutsch so geschrieben: „Ich will Englisch lernen“. Die Leute, die keine sprachliche Erfahrung haben, werden glauben, dass beide Sätze gleich sind, aber das ist nicht so. Im ersten Satz ist das Verb zwar in der zweiten Position, aber in dem zweiten Satz ist das Verb in der letzten Position. Die Sätze auf Deustch sind meistens so änhlich. Ich glaube, dass diese Konstruktion logischer ist, denn die Leute sind verpflichtet zu warten bis der andere Sprecher seinen Satz beendet hat. Wir können ohne Zweifel bemerken, dass Deutsch natürlich nicht wie Englisch ist. Die Struktur der deutschen Sprache ist nicht wie die des Englischen. Andere gute Beweis würde der englische Grundwortschatz sein. Es gibt viele lateinische Wörter, die den wichtigsten Wortschatz bilden. Hingegen ist das komplett anderes auf Deutsch. Das ist meine Meinung und sie ist vielleicht nicht objektiv. Wenn man mit etwas nicht übereinstimmt, kann man ja seine Meinung sagen.


Luis Miguel Rojas Berscia

Eu sînt o persoană care are o experientă lingvistică, pentru că învăţ limbi de cînd eram copil. Prima limbă pe care am învăţat-o a fost engleza şi nu pot să zic că este limba pe care o prefer mai mult, dar a fost aşa şi gratie limbii engleze am putut să învăţ limba română, pentru că este limba cu care cursul lui Sorin a fost scris. Cînd am văzut exerciţiul două sute şaptesprezece în care profesorul cere să fac o compunere despre impresiile mele la finalul cursului am simţit două lucruri: întristare şi lene. Întristare pentru că nu îmi place să termin lucruri care mi-au plăcut aşa de mult şi lene, pentru că descrierea unui curs aşa de bun este aproape imposibilă.
O chestie care îmi place sînt temele pentru acasă. Asta îi permite studentului să se antreneze şi să fie pregătit pentru şedinţa viitoare. Sorin este desigur priceput şi cursul său a fost făcut pentru a vorbi, a înţelege şi a citi limba română. Acum eu pot să vorbesc cu prietenii mei români şi sunt impresionaţi. Acum un an eu nu puteam să vorbesc nici o frază în română şi acum pot să mă descurc fără nici o problemă.
Limbile mele materne sînt spaniola şi italiana. Multe persoane în ţara mea nu ştiu că limba română este o limba neolatină, dar acei care ştiu că este o soară a limbii spaniole presupun că este şi uşoară şi necomplicată. Eu am învăţat-o şi ştiu că este complicată şi dificilă din cauza cazurilor. În limba mea asta nu există şi este mai uşor să fac o frază cu un dativ sau un genitiv pentru că nu are nevoie de a transforma cunvintele. Sînt aşa de îndrăgostit de limba română, încît nu vreau să o termin, dar ca francezii spun întotdeauna: C’est la vie! Sau româneşte: Aşa e viaţa!
Ceea ce nu mi-a plăcut la curs sînt traducerile. Profesorul Sorin mi-a spus că sînt importante pentru că cînd le fac, trebuie să folosesc tot ce am învăţat înainte. Nu pot să zic că nu sînt de acord, pentru că nu am facut niciodată o traducere cînd învăţam alte limbi, dar pot să zic că chiar dacă nu îmi place, m-a ajutat să îmi îmbunătăţesc limba engleză.
Peru nu este nici o ţară bogată nici o ţară europeană. Criza mondială este acum o afacere foarte importantă şi economia familiei mele şi a fost afectată. Cînd am început, plăteam cinsprezece euro. Bineînţeles este foarte scump pentru mine, pentru că cu această sumă care este 61,83 de Nuevos Soles (valuta Statului Peru) pot să mănînc peste patru sau cinci zile fără probleme. Datorită acestei probleme, puteam să studiez numai o oră pe săptămînă. Acum vreau să merg în România pentru ca să mă antrenez şi să-mi îmbunătăţesc în limba română. În august îi voi cere universităţii mele un schimb în Franţa. Sper că totul va merge bine şi voi putea să studiez în Europa. Dacă se poate, o să merg în România şi o să-l vizitez pe Sorin la Iaşi.
Am scris impresiile mele la finalul cursului, ceea ce vreau să fac în viitorul apropiat şi ce simt referitor la experienţa mea învăţînd limba română. Mulţumiri deosebite profesorului meu la română şi tuturor care m-au sprijinit.

Luis Miguel Rojas Berscia

Os erros que há em comum nos falantes do portunhol é o uso dos falsos amigos. Por exemplo, “acordarse” em espanhol significa “lembrar”, não significa “acordar-se”. Outra palavra que traz problemas é a palavra “apellido”, que em português significa “sobrenome”, e não “apelido”. O interessante é que “apelido” significa “sobrenombre” em espanhol. Isso pode nos mostrar que as línguas são como a gente, muito diversas. Também, para que este seja mais entendido, a palavra “esquisito”, em espanhol, significa “delicioso”(esp. Exquisito). Devemos ter muito cuidado, porque também podemos dizer “despido”, o que em espanhol significa um adeus, mais para os falantes de Brasil, isso significa “nu”.

Sobre a gramática e a diferença entre as duas línguas o tema torna-se mais complicado, porque as duas gramáticas são quase iguais. Talvez um problema pequeno seria a conjugação de alguns verbos. Por exemplo, a conjugação dos verbos no indicativo nas formas compostas sempre usa o verbo “ter” como auxiliar. Na língua espanhola o verbo auxiliar é o verbo “haver”. Em português temos conjugações como: tenho feito/tens feito/tem feito/temos feito/tendes feito/têm feito. Em espanhol: he hecho/has hecho/ha hecho/hemos hecho/habéis hecho/han hecho. O problema existe no uso destas formas em ambas as línguas. Em português a forma composta se usa mais para expressar uma ação continua; em espanhol, em compensação, a forma composta de, por exemplo, “fazer” que seria “he hecho”, expressa mais um “fiz”, uma ação que já ocorreu e terminou.

As feiras da semana são também diferentes nas línguas. É importante aceitar que o português é a única língua românica onde as feiras da semana têm nomes completamente diferentes. Este sistema da “feiras” (segunda-feira, terça-feira, etc), não é como o sistema dos [es. lunes, martes, miércoles, jueves, etc.], [fr. Lundi, mardi, mercredi, etc], [it. Lunedì, martedì, mercoledì, ecc.] e [ro. Luni, marţi, miercuri, joi, etc.].

Como vimos, o português e o espanhol são línguas parecidas; no entanto, para poder dizer que falamos bem a línguas, precisamos estudar muito bem e aprender dos nossos erros. Para isso conhecer uma pessoa lusófona ou hispanófona torna-se muito útil. Falar o portunhol é já um primeiro passo. Depois para um aperfeiçoamento precisa-se duma gramática. Talvez em outro momento vou escrever de novo sobre alguns temas relacionados com o portunhol, seja em espanhol ou seja em português. Até!

Luis Miguel Rojas Berscia

Muchos piensan que mi mundo gira solo en torno a las lenguas. ¡Pues no! Acabo de crear un nuevo blog cuyo nombre es Psicorales. Este blog será elaborado con la ayuda de seis compañeros de la Universidad Católica que pertenecen a distintas especialidades. La temática del blog es simple y llanamente pretende establecer una relación entre la psicología y el lenguaje vista desde diversos ángulos. Yo por mi parte, intentaré dar énfasis en lo que concierne al aprendizaje de lenguas extranjeras y cómo esto le concierne a disciplinas como la psicología y la lingüística. Visto que este nuevo blog posee un enfoque académico distinto, no escribiré en otras lenguas en él, sino, simplemente, todos los artículos se encontrarán en lengua española. ¡Quién sabe si algún día después serán traducidos! Esperemos que sí.

Por otro lado, quiero hacer una advertencia. Eso no significa que haya decidido abandonar Tutmonda Pordo. Por el contrario, esta será una nueva oprtunidad para enriquecerme de otros temas, y así, poder discernir mejor en cuanto a futuros temas que trataré en el blog. Las próximas semanas publicaré algunos artículos en español sobre la diversidad lingüística; en alemán, sobre algunos "dialectos"; y en esperanto, sobre la nueva situación de la lengua internacional en el medio. Estoy a casi un año de la apertura del blog y, de verdad, les agradezco por sus numerosas visitas hasta el día de hoy, las cuales son verdaderamente importantes, pues 20 000 visitas cualquier blog sobre lenguas no las tiene. Espero aún sus comentarios con respecto a los posts previos y, por último, por favor, ¡nunca olviden firmar con su nombre!

Prietenul meu, Vlad Ardelean, mi-a spus că fetele românce îi place să audă limba spaniolă. Ele cred că este o limbă frumoasă. Asta se întâmplă din cauza importanţei telenovelei. Telenovelele mexicane sunt, eu cred, prea renumite în România şi fetele cred că sunt un exemplu de viaţă. Asta nu este o situaţie care se întimplă întotdeauna. Eu nu vorbesc despre o fată care studiază lingvistică la Universitatea din Bucureşti, dar despre fetele normale. Asta nu inseamă că ele sînt proaste sau suferă de debilitatea mintală. A se uita la televizor nu este o greşeală sau un păcat. În orice caz, este un bun prim contact cu limba lui Don Quijote.
Este probabil că oamenii nu numai cred că limba spaniolă este o limbă frumoasă, ci şi este o limbă pe care ei vou putea să folosească în multe ţări. În America de Sud, limba cea mai importantă este limbă spaniolă. Nu vreau să zic că limba portugheză şi engleză nu sunt importante, pentru că ar fi incorect sau fals. Limba engleză, ca toată lumea ştie, este limba cea mai importantă pentru afecerile economice şi este limba străină cea mai folosită. De asemenea, limba portugheză este vorbită în Brazil şi este foarte importantă pentru că sunt mulţi oamenii care trăiesc acolo. Totuşi, asta nu e motivul cel mai important. Limba spaniolă este o limba foarte productivă şi rodnică cu privire la literatură. Avem autori foarte renumiţi ca Mario Vargas Llosa, Gabriel García Marquez, Miguel de Cervantes Saavedra, şi aşa mai departe. Citirea la spaniolă este de fapt o aventură fantastică.
Este aşa de uşor. Sfatul meu pentru a învăţa limba spaniolă e a găsi un profesor care poate să predea limba spaniolă în ţara voastră. Dacă nu aveţi destul de bani pentru a plăti, puteţi să cumpăraţi o carte la gramatica limbii spaniole şi un manual autodidactic, ca Pimsleur sau Teach Yourself; totuşi, cred că metodul cel mai bun va fi, în toate cazuri, învăţarea cu un profesor. Experienţa mea a fost foarte plăcută când am învăţat limba română, o limbă puţin complicată care are cazuri gramaticale. Limba spaniolă nu are cazuri. Atunci, sper că învăţământul pentru voi va fi mai simplu şi uşor. Noroc!

¿Aprenderías Esperanto? Would you learn Esperanto? Apprendrais tu espéranto? Impareresti esperanto? Ai învăţa limba esperanto? Würdest du Esperanto lernen? 你想要学世界语吗？

Resultados de la encuesta
Total de votos: 23
Optiones	Votos	%
Sí/Yes/Oui/Sì/Da/Ja/想	15	65.2
No/No/Non/No/Nu/Nein/不想	1	4.3
No me interesa/ I'm not interested/ Ça ne m'intéresse pas/ Non m'interessa/ Nu m-interesează/ Das interessiert mich nicht/ 我觉得世界语不太有意思	5	21.7
No sé/ I don't know/ Je ne sais pas/ Non sò/ Nu ştiu/ Ich weiss nicht/ 我不知道	2	8.7

!++637++!